The Company Band

vocalul de la clutch, componenta adunata de prin fu manchu si fireball ministry. cam rochenrol albumul, in pur stil sudist, cum altfel.

Corolar la zapada

tot asa o particica din spiritul sarbatoricesc vine de la invartirea pe loc sau in loc sau de jur imprejurul locului cu masina. e de parfum de iarna

E cu zapada

intotdeauna ma invadeaza o jumatate din spiritul de sarbatoare dupa primul cod galben de ninsori. se pare ca il avem saptamana asta, sper sa nu fie si ultimul. a doua jumatate ma invadeaza evident dupa prima coada petrecuta la casa. in cazul ala sa fiti siguri ca este si ultima.

No such thing as aliens, varianta laptop

daca tot e ziua votarii

Un touch complet

cel mai amanat film al meu s-a produs. man from earth, cu un scenariu sf transpus intr-o singura incapere. un film care a produs efecte peste asteptari. nu un km 0, dar o productie bazata pe imaginatie. adica taman ce iti trebuie in business-ul asta.

pe carti calare. logo, font and lettering bible, de leslie cabarga, trebuia sa se numeasca doar font and lettering bible. un manual de "cum sa" destul de coerent si plinut pentru cei care nu vor sa foloseasca aceleasi sans serife in logo-uri + o mica istorie a baietilor care desenau litere in trecut.

tot pe saua cartii, o culegere de povestiri lovecraftiene, call of cthulhu, care se intinde nesperat de mult. selectia este destul de simpatica, caci pana acum nu am observat vreuna lasata mai moale sau care s-a vandut comercialului.

politic vorbind, nu mai vorbim politic (altfel spus = reforma de tip blind). clasa este ridicata la rangul de gogonele.

Aceeasi placa

azi este ziua schimbarii, insa nu mi se pare a fi deloc asa. nu zic sa nu votam, dar de fapt nu votam nimic. de la marea confruntare am ramas cu zero, si banuiesc ca daca ma chinuiam si mai mult, ramaneam cu aceeasi suma. totul este aproximativ un pamflet

Personal branding

Daca ai prea multe idei de packaging pentru propria-ti persoana si nu stii in care sa te bagi, Joi, 12 noiembrie, seminar de personal branding. Mai multe detalii gasiti aici

Branding in culori

sau altfel spus: din ciclul lecturilor serioase vine o carte care e cam mama/tata lor in procesul de creatie si planificare de brand.

Incheiere

am terminat si seria hyperion. deschideam prima carte acum vreun an si ceva, iar pe a doua, the fall... de-abia acum. mi-am impus sa completez o serie de-acu incolo. nu le mai intercalez cu alte carti, sa nu pierd firul actiunii. the fall... nu a fost asa slaba pe cat ma asteptam, anticipatie data de multe review-uri care nu erau imbucuratoare deloc. intr-adevar, nu mai are atmosfera aia misterioasa din prima, care dadea un efect de "must keep reading", dar ca actiune si ca plot ending isi pastreaza din efectul asta. prea multe intrebari la care vrei sa afli raspunsul. finalul este satisfacator, as fi vrut un pic mai mult de "de ce". sunt si cateva rupturi misto in poveste, care te fac sa te uiti un pic in urma, sa verifici ca ce s-a intamplat corespunde cu vreo logica. pare-se ca pe partea de "sfictiune" (fictiune speculativa) dan simmons incepe sa se instaleze lejer ca scriitor preferat in vremurile astea tulburi. seria endymion, in schimb, mi-e cam frica sa o incep. inca.

Certitudinea faptelor

am trecut marele hop si mi-am pus windows 7. pe desktop deocamdata, ca pe laptop mi-e lene sa imi mut datele. se misca foarte bine, dar inca nu l-am ingenuncheat cu photoshop si corel. we''ll see what we'll see.

am porniri prea culturale, care instiga la solitarism. trebuie sa ies prin cluburi mai des si sa citesc reviste.

simt ca m-am ingrasat, dar cantarul spune ca am stagnat(gheata la mal). e ceva in neregula cu cantarul. clar am mai slabit.

inca nu stiu daca sa ma uit la star trek. mmmnu.

nu mai am scoala si toata lumea din jurul meu invata. tristetea nu ma copleseste.

si acum imi este admirat telefonul. incep sa ies din anonimat.

In pas de fredonare

ultima data imi aduc aminte ca a venit peste mine o avalansa de muzica, dar am retinut doar cateva bucati. pe ultimul rammstein l-am luat, nu am inteles nimic din el, si la propriu si la figurat, si l-am pus deoparte. spre marginea ecranului. black bonzo, cu noul guillotine drama, este foarte frumos, si merge asa de bine in masina incat imi aduce aminte si de albumul lor de dinainte. in rest franturi sparte din mai multe directii. am auzit intamplator doua piese de pe noul immortal, care mi-au ajuns pentru inca 4-5 albume din partea lor. parca ii vad ca peste vreo doi ani se apuca sa cante enslaved. redemption, snowfall on judgement day, recomandat de rave, nu as avea rabdare sa il ascult integral, ci doar vreo 4 piese. dar care suna ezckelent cum ar zice unguru. a, si wasp, care s-au decis in ultima vreme sa scoata o piesa buna pe album, restul sa le arunce un pic in mediocritate, asa, ca pentru fanboys.

Evolutia lucrurilor normale

sunt dispus sa cred. dar daca cei care au crezut mai abitir ca mine s-au inselat, si chiar ei spun asta, ce sa mai fac? sa caut sa plec sau sa imi continui viata ca si cum nu se intampla nimic pe langa mine, pana intr-o zi cand ma vor apuca toate si ma vor trage in jos. inca nu stiu sincer. tot ce stiu e ca, pe zi ce trece, nu mai e de stat aici.

New wave in spoturi

via adsofteworld

Demo in life

scarbit de abureala politica la care suntem partasi vrand nevrand in ultima perioada, m-am concentrat mai mult pe ce a avut sa imi ofere internetul. adica alta abureala. m-am uitat la tot felul de prezentari, mini conferinte, video reviewuri si alte asemenea, din care nu am retinut nimic. m-am uitat si la prezentarea oficiala a platformei de comunicare google wave. aici gasiti filmul cu tarasenia. e destul de lung, dar nu va nelinistiti, ca nu merita sa il vedeti pe tot. asa cred. de asemenea sesizez prezenta ciudata a destul de multor ebookuri prin foldere disparate pe hard, ceea ce ma duce cu gandul ca ar trebui sa incerc sa mai citesc din ele. asta daca ma prind primele pagini. in mare am ramas restantier pe capitolul advertising. a, si mi-am mai adus aminte cum am suferit in tacere in fata rafturilor cu carti de design de la carturesti. vroiam sa plec cu vreo 10 acasa, dar insemna sa mai intru si in celalalt salariu. asa ca m-a cuprins tristetea

Cate un pic

ca un mic preludiu: nu ratati ultimul album black bonzo. revin. ca un preludiu prelungit: nu ratati nici cateva carti, asupra carora am sa revin iar.

Alice in Chains 2009

nu am fost niciodata fan alice in chains, si nici nu am devenit brusc. dar am in fata un album care suna bine, care n-are piese trecute prin copiator sau stranse cu menghina de dragul artificiilor; adica zona aia unde muzica se termina si incepe vrajeala. piesele mai lungi au un plus, dar asta e o nota personala. cred ca o parte din farmec e ca fiecare ciupeste ce vrea din muzica de pe black gives way to blue. e un album groovos, ramificat, care este produs exceptional. inimos (vezi coperta) cu ascultatorul, caruia i se arata cinstit si naked pana la capat.

ATOT

a tournament of thrones. incercam sa marim o comunitate. spread the word

mai multe info:

Comunicand mancand

cateodata vrei sa spui atat de multe lucruri incat pierzi esenta. dar ce te faci cand chiar spui multe lucruri fara de fapt sa spui ceva. in ultima vreme mi se intampla ca in anumite situatii sa comunic foarte mult, foarte repede, de dragul vitezei si tehnologiei, ca deh, sunt vitezoman si tehnic, si uit sa pun esenta pe primul plan. mananc mult din ce ar putea fi spus pe un anumit subiect. chestia asta am observat-o des si in jurul meu, dar ceea ce ma supara e ca la mine s-a instalat fara sa imi dau seama exact cand. nu este neaparat artificial sau lipsit de valoare. daca ti se cere sa comunici eficient, de multe ori nu o faci taraganand la nesfarsit ce ai de spus. dar daca o spui in pripa risti sa aiba efectul unei moristi in spatele ventilatorului

TG si VW

ultimul episod al ultimei serii a topgear-ului din ultimul an. parca e la sezonul 13, ceva de genul. tocmai s-a terminat si au fost personaje inedite prin platou (jay leno si brian johnson). episodul final e strans legat de advertising, caci cei doi mosi (jeremy si james) primesc dificila sarcina de a face un spot vw by the brand book. nimic mai simplu. pana la idee. episodul se dezvolta frumos, este simplificat un pic procesul de strategie in care se concaseaza cat mai multe explozii si bikini, de preferabil negri, dar este si showoff-ul caracteristic undeva la mijloc. diferitele incercari de spoturi, care ies oribile, sunt supuse analizei agentiei de advertising care are contul vw in anglia. cred. de urmarit

Traditii si simpatii

era bine in oras. imi faceam griji ca daca nu am activitate nu o sa imi placa. acum imi place pana maine, ca reincep munca

ziua e tot timpul mai scurta decat noaptea, nu va lasati pacaliti. fiti vigilenti

primesc vesti usturatoare din toate partile dar ma chinui sa dezvolt imunitate. karma, neh?

mi-am permis sa nu ma duc la concert la faith no more, din cauza unei scurte si rasunatoare convalescente. revin cu zztop

este musai sa imi iau netbook, ipod touch, gps de masina si vreo zece mofturi, dar pe care nu le insir aici, ca mi-e rusine

cand citesti, nu scrii

daca nu ma reapuc de scoala este pentru ca am lucruri atat de marete de infaptuit, ca ma mir de ce stagneaza

New Clutch

noul clip de la cea mai cool formatie in viata

Haiku

Vara asta...
Poate un refugiu la mare
Poate nu..

Blogul sufera dar nu se preda

nu am mai scris din cauza unei perioade mai absente, cu odihna si refacere. primesc in continuare comenzi totusi

The shirt 1.0

acum tre sa vad cum intru in productie cu prima versiune

ps. nu stiu daca sa mai adaug si knowing vuducha since...

Sopranos

ultimul sezon se apropie de final. mai am vreo 5 episoade si inca nu intrevad nimic. se prea poate sa ma lase rece sfarsitul, se prea poate sa nu. ii dau cam 50/50. imi place cum a evoluat. serialul il intrerupsesem long time ago pe la sezonul 3 cred, dar oricum nu imi mai aduceam aminte mare lucru. a fost bine sa il revad dal capo al fine, cum ar veni. mi s-a parut ca a devenit mai bun cu fiecare sezon, spre deosebire de alte sfarsenii fara sens, care dupa 25-30 de episoade isi dadeau obstescul duh. s-ar putea sa lase multe ite imbarligate, dar sa vedem. dupa ce sopranos se va termina am in plan si shogun, miniseria cu Richard Chamberlain si Toshiro Mifune, si mai vechea mea cunostinta Kung Fu, cu raposatul domn bill. deocamdata o iau incet, ca am timp

No D&D

no drink&drive. unele dintre cele mai ok printuri pe care le-am vazut in ultima vreme la noi. campania politiei romane, executiile mercury360

via iqads

E obscen

mda, nu am mai scris pe blog. si nu e de la caldura sau de la timpul liber petrecut hypercultural in lectura si filme cult ale anilor 2009, ci din surse mai profunde, aproape metafizice. luat la bani marunti as zice ca luna iulie este cea mai stearpa inspirational. tin minte ca parca asa era si anu trecut. daca nu, e nasol, ca intru in decrepitudine online. sa ne odihnim in continuare

Tricky la inceput

Petitie cu (ra)sunet

incep inca de pe acum prin a propune organizatorilor B'estfest ca la anul sa beneficiem de The Knife, in primu rand si primero corazon. repet, The Knife, pentru a nu se trece cu vederea. dupa acest grup vocal instrumental deosebit, care e pe primul plan, mai solicitam in joc secund dar sublim RHCP. se stie ei. ar merge si un Aerosmith pentru aroma.

ioc

cea mai buna descriere a unei stari de fapt. mai actuala ca niciodata.

Blowing burgers since...

vorba celor de la adfreak: nu s-au chinuit prea mult cu subtilitatea. mi-e frica de mcdonalds cu ce contraataca.

Killswitch Engage 2009

sunt niste semne un pic ciudate. albumul al 'spelea killswitch care este self titled, si se mai termina si cu o piesa careia ii zice this is goodbye. am sarit eu peste vreo stire sau nu mai vor sa continue? enfin. albumul dupa prima ascultare este mai usurel dpdv instrumental ca celelalte. in schimb are mult mai mult feeling. daca inainte erau doua trei piese care te marcau cu adevarat, acum aproape tot albumul iti zice time-out. mi se pare ca merg pe combinatia all that remains. si le iese foarte ok

Artistisch

De inceput de pustiu

observ ca am inceput sa vorbesc cam mult. o sa vorbesc mai putin. o sa fac la fel. poate un pic mai bine

marea "digg-uire" este enervanta. o suta de mii de postari si de twittari cu poze funky, filmulete cool pe youtube si alte articole semi obscure. un anumit grad de toleranta e tolerabil. asta in schimb e de netolerat

internetul e bun numai cand nu il ai

un asiduu proces de constiinta ma impiedica sa dau un salariu pe un gps

am cumparat o revista la care am primit music for drivers vol. III. spicuiesc in nestire: horia brenciu, cristina spatar, animal x, andra, anda adam. va fi in heavy rotation. macar pana la piata

e iunie si nu e bine ca se apropie iulie

Freakout

ma gandisem si eu la ceva asemanator acum vreun an. cum ai putea sa promovezi un brand ca intel pe o piata ca la noi. il scoti din peisaj un pic. si observi reactiile. deci sunt deschizator de drumuri la effie

via iqads

Clutch - Strange Cousins from the West

postez ca sa semnalez aparitia prin online a acestui album al unor prea modesti baieti . powerplay-ul lunii, sau poate al "end of quarter"-ului, inca nu stiu. cert este ca din prima ascultare este bun, din a doua este foarte bun si din a treia ma voi mai tempera un pic. piese memorabile este, versuri destepte este. este!

ps. multumiri domnului prowler pentru amabilitatea si pentru rabdarea de care da dovada la slow motion-ul meu muzical din ultima perioada

Global se incalzeste

cam astea ar fi cuvintele aduse la zi de mccann in portugalia

Renault megane

imi place seria printurilor din noua campanie renault megane coupe "everything else seems older".

Vivat

in mod evident traieste bine mersi. schioapata de ambele membre, nu se mai opreste decat in vreo 10 m daca e drum drept, dar astea sunt detalii, si inca unele de anul trecut. pe alea bicla est

Picnic in munti

eh, nu chiar in munti, dar intr-un peisaj interesant. in padure, la margine de lac inconjurat de pontoane. adica la comana. e relativ aproape de bucuresti, dar echipati-va cu rabdare, caci drumul pana acolo are cateva portiuni 100% offroad. iar unde nu e offroad, ie gropi. multe. am inteles ca toata zona este parc natural protejat, dar lumea nu avea nici o remuscare sa faca gratare peste tot; plus ca se observa o totala lipsa de interes a autoritatilor in ce priveste reabilitarea zonei. dar este un refugiu daca vrei sa scapi de teroarea pustnicului sau a padurii baneasa etc.

manastirea din comana

galerIAA

art/grafician/graphic designer/pr-ist/comunicator/media planner/account/marketician/advertiser sau care sunt nomenclaturile corecte, nu conteaza. conteaza sa vibreze simtul artistic. sa iti placa un pic mai mult tot ce tine de vizual. asa ca artistul ascuns in spatele unui birou corporatist sa bage un ochi aici sa vada ce si cum, sau in alte cuvinte: adu-ti capodopera sa fie expusa in galerIAA

E rost de iesit

mai demult ma gandeam ca nu da bine caldura si plec sa fac activitati in outside. OOH cum ar veni. unde m-oi fi gandit? pe pustiul asta? si e de-abia mai. soc

ps. aici nu intra activitatile de weekend

Recunoasterea

recunosc ca nu am mai scris pe blog asa des, dar anumite lucruri m-au impiedicat. revin cu amanunte direct de la fata locului, adica de la munca, unde titlul de om multilateral dezvoltat ia o noua conotatie. pana acum am inglobat vreo 5 job-uri intr-unul. cred ca e timpul si pentru al saselea

Scurt ghid urban de orientare

cand vecina de la parter se uita in sus, nu vorbi. s-ar putea sa stropesti

in parcare nu acuza fara sa cunosti bine pe cine acuzi (unde sta, cati oameni cunoaste la randul lui, de ce etnie e sau exact de care capete de acuzare e vinovat cu adevarat).

tot in parcare nu cauta bolovani prea mari. nu exista decat pe o singura strada din bucuresti

daca un caine latra, automat mai sunt 25 pe langa el pe care nu ii auzi. ei insa exista. poate chiar 30

daca ai flori la geam, nu vei avea vecina la parter.

cand stai cu masina la semafor, fii pregatit sa treci pe galben. la verde trece doar ultima masina.

problema parcurilor este una serioasa. sunt prea multe si incep sa se afiseze in gerunziu britanic

lumea in oras iti vrea tot timpul binele. situatia se schimba cu cat te apropii de locul in care locuiesti.

daca stai la curte, nu ti se aplica decat impozitul.

nu e bine sa te afisezi la o terasa zambind. lumea va crede ca stii ceva ce ei nu stiu, ba despre ei, ba despre locul acela.

daca vrei sa faci combinatii, fa-le, dar nu te lauda.

daca alergi noaptea, nu respecta trecerile de pietoni.

daca alergi ziua, alearga noaptea.

cand vine cutremurul si nu ai frigider destul de inalt, nu te chinui. viata e s-asa complicata.

cand intrebi politicos pe cineva ceva, nu astepta neaparat un raspuns verbal.

Jderul

aseara am fost la premiera lui wolverine. asa prost cum e, cred ca mi-a placut mai mult decat toate 3 "xmen-ele" (doua nici nu le mai tin minte). poate ca m-a prins intr-un moment de ratacire. ramane de vazut. daca tot o tinem pe adrenalina, urmatoarea oprire nu poate fi decat crank 2.

Parole d'honneur

nu stiu daca v-am povestit episodul cu vidanja. era intr-o vara, din cate imi amintesc, caci beneficiam de maneca scurta la tol, si am deschis larg perdelele la balcon (nu am automate). pe strada trona o vidanja. nimic interesant. ies afara, fac doua strazi. aceeasi vidanja la capatul strazii. (era si un film, horror pe autostrada sau ceva de genu, cu un camionagiu dubios intr-o oarecare cisterna si o masina care tot timpul aveam impresia ca e dacie 1300). mai parcurg doua strazi, mai stau la taclale, mai trec vreo doua ore. motor gajait pe strada, trece vidanja prin fata mea. ma sfideaza. intreb acuma, cum poti trai terorizat de o vidanja? (cazul lui mircea crisan cu pisica e mic copil, o sa il povestesc si pe acela alta data)

ps. de aici se trag mai multe concluzii: sper sa n-o alegeti p-aia cu viata de c***t

Motivational de 1 mai

scurta trecere in revista a problemelor cu care te vei confrunta intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat

Pofta vine postind

deci m-am intors. cateva zile in odihna, reculegere si liniste mi-au trebuit sa imi dau seama de unele lucruri. asadar m-am intors cu o lista lunga de carti de cumparat, carti de citit in viitorul apropiat musai, carti de avut pe raft dar de citit mai tarziu, cand o sa fiu mai mare, oameni de vazut, oameni de vorbit, oameni cu care sa rad si locuri de vizitat, de umblat, de plimbat sau de vazut. ba mai mult, s-au inghesuit toate deodata incat nu reiese altceva decat ca fiecare dintre ele este o prioritate.

Pauza continua

cu plecarea de pasti spre taramuri mai insorite si mai aerisite. ne reintalnim dupa cozonaci, pasca, drob, miel, fripturi, masline de kalamata si oua rosii tari (adica fara zeama)

Pauza

acesta este un update pentru care aveam cel putin trei idei, dar pe care am avut ghinionul sa nu mi le notez. asadar s-au pierdut.

Printul de joi

via adhunt

Penultimul tren(d)

nu cred ca mai sunt in tema cu ultimele trenduri pe comunicare, asa ca nu ma mai chinui sa inteleg ceva din peisajul saturat de tehnologie si e-uri

Acele lucruri care fac diferenta

sigur stiu una, doua, poate chiar trei persoane care ar vrea sa vada un film cu descrierea urmatoare (savuroasa de-a dreptul):

A disturbed twin loses his battle with inner demons,
much to the delight of his even more disturbed twin
sister. Their personalities clash and climax in a
twisted ending in which evil prevails. Thematically,
the story examines the destructive jealousy between
rivaling siblings.

Ce sa intelegem de aici

1. ca albumul va fi o lalaiala in cele din urma
2. ca piesa asta e interesanta, dar ca albumul per total nu
3. ca tony iommi inca mai are de gand sa cante
4. ca piesa de fapt este foarte buna, dar ii trebuie timp
5. ca piesa chiar e buna, dar nu e bun momentul
6. nu stiu

Cu virgula

urmeaza asadar o perioada propice pentru nimic. debordez de chef pentru activitati in aer liber, dar gasesc deconcertanta uneori zaboveala cu care ma uit in jos si nu zic nimic. incep sa fiu interesat de lucruri pentru care nici nu ma miscam din pat acum ceva timp. s-ar putea sa fie totusi bine

Pe aicea nu se scapa

observ, daca tot e criza rasdiscutata pe toate felurile de unde, ca blogurile sufera considerabil de pe urma ei. este o anumita lancezeala in scriere, lipsa de idei cand vine vorba de alte idei (valabila si in cazul de fata), ba chiar o anumita emanatie de sensuri dubioase, incat ma intreb daca n-o fi vorba de o combinatie letala intre astenia de primavara si situatia financiara a lumii. sigur, ca astern cateva ganduri cu privire la ce cred eu ca observ nu este un fapt de judecata, ci unul de constatare, eventual din ipostaza maimutei (in special cea cu mana pe urechi). asa ca acum este timpul pentru studiu. luna martie, una, doua, poate chiar trei zile din ea. nu mai mult, ca vine criza

Mastodon

ultimul album, crack the skye, pe langa numele scris intentionat intr-o maniera cool, stradala si urbana, are doua piese foarte bune. le scriu in ordinea importantei: divinations si oblivion. prima este una dintre acele piese scrise foarte bine si cu instrumentalul si cu vocea peste, ambele versiuni fiind foarte valabile. oblivion vine a doua ca importanta, dar ceva mai estompata. a fost prima pana cand am dat de divinations, care e prea buna sa nu treaca in frunte. pentru restul albumului inca nu m-am decis. parca ma baga asa un pic in ceata.

Evil bunny

Cu plus

vine o vreme cand te intrebi la ce esti bun. un print la care as fi vrut sa ma gandesc

Asezare in piata

cum ai pozitiona o revista care se vrea ghid, dar totusi nu adopta un ton sfatuitor, prezinta produse din clasa premium si de lux, dar totusi vrea sa fie mai mult pe lifestyle si are probleme in a-si da seama daca sectiunea de cultura are sau nu rost in contextul asta?

Suprematie la etaj

cand multe personalitati puternice se intalnesc brusc intr-un spatiu mic, sa zicem de o camera, da cu virgula intotdeauna. cand cateva incearca sa se impuna mai mult, mai adaugam zecimale. asa este peste tot, la etaj, in mansarda, sau chiar in casa vecinului. se poate face pace, dar cu un pret. pretul fuduliei care foloseste conceptul "sapa". pe conceptul "sapa" putem bate apa in piua mult si bine, fara folos insa, dar blogul merge mai departe (cum auzeam azi la un radio). mai adaug ca am citit undeva sintagma ignorance is trust. da, trust trust, dar sa stim si noi.

Spot cu atitudine

parca e si un banc pe acelasi format. se pare ca tine si la ei figura

Epic band

l-am sustras de la alexosu care la randul lui l-a sustras de la altii.

- Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band. - Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album. - Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover. - Use Photoshop or similar to put it all together......si vedeti ce iese

mai departe cine are chef..

In galben

lumea crede in idealuri, dar daca o intrebi habar n-are in ce crede. asa ca scormonesc pentru inceput cateva fragmente disparate din ce insemna odata inceputul unui frumos roman SF, pe care il scrijeleam intr-o agenda de pe vremea lui ceausescu, galbena, cu miros de motorina. aceeasi motorina care mi-a patat atlasul geografic in portbagaj la dacia bunicului probabil:

"singura explicatie este saparea unei galerii"
"aici toate lucrurile decurgeau normal"
"dl. franz avea dreptate, era ceva ciudat la mijloc"
"cititorul va face cunostinta mai tarziu cu fortareata vesela"

acum daca ma uit bine si mai stau sa sterg si sa adaug unele chestii, iese genial. ce sentimente de vizionar ma incercau atunci.
la sfarsit o muzichie in fapt de seara, sa mearga paginile prafuite:

Zona gri a lucrurilor

dupa un weekend la iarba verde si vaci si porci (interpretabil) si caini si izvoare, am regasit bucurestiul de mult uitat prin doua mari elemente. gara de nord, in care era un super curent si vreo 4 grade mai putin ca afara (adevarat fenomen social) si un junghi de toata frumusetea in spate, care atunci cand respir ma pune pe pauza. sunt iritat, dar in acelasi timp bucuros ca e doar pe partea dreapta. ascult cityfm si imi dau seama ca 75% din ce se canta acolo nu imi place.

Intelege cineva ceva?

via Exarhu

Ciuleste urechea la vreme

" Daca ma gandesc bine, reprosul pe care il am de facut tarii si vremurilor este ca ma impiedica sa ma bucur de frumusetea vietii." Andrei Plesu

acum poti spune ca te bucuri de viata gandindu-te la bucuria vietii. frumos asa

Amusinarea de zi cu zi

la munca avem un catel negru, pe numele lui provizoriu pana la idei mai bune besti (sau beastie, sau besty pentru cei mai pretentiosi), care si-a zdrelit nasul si respira greu. gasesc o deosebita similitudine cu nasul meu, care respira ajutat din 5 in 5 ore de sprayuri si alte gadgeturi scumpe si enervante. sunt gata, nu mai amusin schimbarile fine de stil, de context si de idee. nu mai observ lumea din jur cum o observam anul trecut. acum sunt pe modul automat go with the flow, in care ma complac pana la noi ordine. de fapt ce incerc sa spun este ca din cand in cand mai merg si o bere, cativa mici si cu mult mustar.

Dintr-o gala in alta si inapoi

cred ca perioada asta sta sub semnul luxului si al opulentei. dar nu la mine. eu am alte indeletniciri (vroiam sa scriu ca ma ocup cu alte indeletniciri, dar suna prost), pe care le-as putea numi creative, dar m-ar contrazice altii. maine este fast si glamour la munca, unde muncesc, iar marti am program artistic cu varietati si mari bombe ale serii, manechine si showbiz, lume buna si bancheri, cocktail si masline la ramada grand hotel, sau hotel north sau ceva de genul asta. cred ca nu stiu daca voi lipsi, dar pe de alta parte nu stiu daca pot sa lipsesc sau nu. ma voi hotari pe parcurs ce astrele mi se arata zambitoare cu viata mea de mic intreprinzator prins in vise de preamarire si glorie. contez pe flerul personal in judecati de genul da/nu, merita/n-as zice/mai-ma-gandesc

Tehnic e imposibil

unde scrii repede ca a picat twitterul daca a picat twitterul?
de unde afli ca a picat twitterul daca a picat twitterul?
cum pleci in praga fara bani?

Cum mai stai cu printul?

intrebat de cineva chestia asta nu am stiu ce sa ii raspund. vadit incurcat m-am gandit numai la machete. error. cum stau? intr-un echilibru fragil. creanga se clatina, pomul e in aer si iti dai seama ca ti s-a pus si carcel. citesc la o carte (de cultura underground, deci urbana, deci cool, deci fantasy) de vreo luna. poate si o saptamana. gluma se ingroasa cand imi dau seama ca face parte dintr-o serie de 3. adica mai trebuie sa treaca doua ca sa termin propriu-zis.
o alta intrebare a fost cu revistele. "ce reviste citesti ca sa iti spun cine esti" e o replica slaba, dar cu implicatii. cine sa fiu. ecoul de masculinitate care citeste xtrempc, top gear si esquire. glumesc, ultimele doua le mai prind la servici, dar nu le citesc. rasfoiesc strict rubricile semnate radu paraschivescu si jeremy clarkson. mai citesc best magazine (pe care ar trebui sa o cititi si voi, iar daca nu, va invit cu drag intr-un alt stil de viata) si dilema veche (din paste in paste catolic, cand o prind la nenea ciufut de la metrou care mai are putin si o vinde la plic...a se intelege de aici mai rar).

Ocupationale

vremea e la fel de binevoitoare ca un ciocanit de pietre neslefuite pe pervaz la camera unde ai adormit de curand. zi de ciocolata si vin, filme si scandal in casti, dar dozat incat sa auzi totusi cum se linisteste spiritul agitat. caci e amorteala. aseara spre exemplu aveam o senzatie ca astazi nu va fi lumina. pentru ca s-a oprit curentul, obligandu-ma sa stau pe baterie si sa ma uit la un film. si asa m-am uitat la the wrestler, cu mikey rourke relansat din umbre inapoi pe scena marilor confruntari hollywoodiene. de data asta e o confruntare cu viata, cu lipsa ei, cu zapaceala a ce inseamna sa fii in top in ciuda oamenilor din jur. un film trist, dar frumos.

Parte in parte cu muzichia

Lamb of God - Wrath 2009

aici toata lumea se astepta la o recenzie a ultimului album de la grupul vocal instrumental de mai sus. care nu are ramificatii gospel cum s-ar crede. (dar m-am mai inselat). ei bine nu am sa o fac, trebuie sa ascultati albumul (lui prowler nu cred ca ii va placea). eu l-am ascultat si concluziile ori le urmariti pe twitter, ori le trageti singuri. si cum pe twitter nu sunt..
alte pareri legate de opusul de fata, in ampla sa infatisare, se mai gasesc la duo-ul dave si rave. diferenta de o litera, dar apropiere pe nuanta de riffan

Cum, nu aveti idei?

ba da, idei sunt. dar de cand a mai dat asa pe-afara cu soare si caldura, nu mai am chef de nimic electronic, electric, tehnic, online, sau cu legatura la priza. am chef de tenis, mare/apa/nisip, plimbari, praga, inghetata, bicicleta si alte activitati care implica timp si/sau bani. deci idei am, imi lipsesc alte chestii

Red alert 3

si ca tot a venit vorba mai devreme de tele7abc, un spot care promoveaza jocul red alert 3. atentie la ultima replica

100 de metri-filme si alte asemenea povestiri

ca am ramas in urma cu productiile cinematografice nu e nici mister, nici mirare. nici macar din partea mea. weekendul asta a fost dedicat filmelor (dar nu numai..), in care am incercat sa mai elimin din diferenta. am vazut multe restante, cum ar fi continuarea de la afro samurai (slabuta) si vicky cristina barcelona. un film in care decorul si muzica au facut mai mult decat povestea. am incercat sa ma mai uit la zack and mirri make a porno, dar a esuat pana la urma in delete. am incercat sa ma uit si la changeling, dar ceva s-a schimbat si nu m-am mai uitat. revolutionary road nu a adus nimic revolutionar(cu toate ca nu l-am vazut, dar l-am mirosit), iar the reader il am inca in plan. probabil va mai trece ceva timp, nu sunt sigur niciodata

altele scurte petrecute in jurul casei mele:

as vrea sa imi mearga din nou compul de birou, dar de o saptamana mi-e lene sa imi fac o configuratie. nici in astea doua zile nu mi-a iesit.
pentru ca nu mai am eu timp sa mai ascult inseamna ca nu mai apare nimic notabil muzical.
fug de dulciuri intr-un mod aparent ciudat.
dar nu si de frappe-uri.
mi-am propus campionat de somn, am obtinut campionat de zacut.
nu mi-am propus durere de spate, dar totusi am obtinut si asta.
am primit vestea soc ca anul viitor apare filmul a-team, dupa serialul celebru de pe postul copilariei noastre, tele7(seriale)abc. vestea soc se adanceste, presupunerile dandu-l pe bruce willis in rolul lui hannibal. ma gandesc sa nu fie si sascha cohen in rolul lui murdoch.
astept concertul james blunt cu aceeasi ardoare cu care arcul electric ma surprinde atunci cand se deschide televizorul si e patinaj artistic.
mi-am distrus inca o pereche de casti. sunt un macgyver al micului meu apartament. cred ca urmatoarele vor fi cel putin din metal

In Flames

poate poate in martie..

Filmele vazute rau din spate

cred ca a trecut ceva vreme de cand tot spuneam (si reiau) ca odata cu inaintarea in varsta incep sa mi se para din ce in ce mai ok happy-end-urile. sigur, un final care sa ma surprinda nu strica, dar sa fie unul cu adevarat destept, nu fortat ca sa iasa asa. natural, cu flow si tehnica. duse sunt fazele pe liceu in care te asteptai la un final complicat, intortocheat, complet alambicat, asa, ca sa fii contra sistemului. acum imi dau seama ca trebuia sa formulez acel happy end in "sfarsit simplu".

Multa treaba conasule

work si no fun. nu prea am timp de blog, dar mai scrijelesc pe twitter din cand in cand (a venit si timpul lui, dar imi va trece repede)

Best fantasy books

un top 25 al celor mai bune carti fantasy, facut de bestfantasybooks.com, care imi arata cate comenzi mai am de dat. si da, primul loc il ocupa a song of ice and fire.

TOP 25

Toshiba la putere

si inca o dovada ca fac bine cu fidelitatea-mi fata de acest brand: toshiba se pregateste sa achizitioneze fujitsu

Ia sunetul cu tine

de cateva zile de cand mi-a crapat placa de baza cu tot cu procesor umblu prin vecini si am tot ascultat muzica. tot prin vecini. unul din ei se numeste deezer.com, si e chiar cool. imi vine in minte doar un singur motiv si e suficient: are toata discografia lamb of god

CES report

au aparut filmuletele cu ce se intampla pe acolo (consumer electronics show), day 1 si 2. salutam demersul

Emisiunea de duminica

buna ziua si bine v-am gasit dragi telespectatori. iata ca am ajuns si la editia de duminica in care muncesc pentru saptamana care vine. sau altfel spus ne relaxam prin munca si ne gandim la un viitor mai primitor.
afara e o semi-vreme de parc si prajituri, dar daca se poate undeva inauntru. zic semi caci cealalta jumatate se consuma cu layouturi, mastere, printuri, vizualuri, retusuri, setari si un tutorial aruncat la dezordine.

Perdido Street Station

la inceput a venit scepticismul galopand. in cateva capitole m-am corectat, constient de greseala facuta: ma gandeam ca o sa ma plictiseasca aceasta carte. china mieville scrie in ton steampunk, dar nu este steampunk asa cum steampunk-ul ni-l imaginam. nu e tehnic la nivel metalic, ci la nivel psihic. si cand crezi ca deja te-ai infasurat in toate itele probabile, care sigur te vor plictisi si iti vor da senzatia de carte epica, dar latita si lungita inutil, mai vine una, care iti rescrie comportamentul vis-a-vis de ce ai citit pana acum. tocmai am trecut peste un astfel de hop care m-a facut sa vreau sa termin cartea cat mai repede.
ma obisnuisem cu george r.r. martin si asteptam ca lectura sa decurga intr-un fel sau altul ca acolo. dar am invatat acum sa il citesc pe mieville. in momentul in care ti se intampla asta, devii brusc constient. cam ca in terminator sau matrix

Noul an

vine cu si mai multe de facut ca pana acum. mai ales la inceput, cand tragi tare, dar nu stii de ce. o sa se vada la vara, in apa, cat de tare mai poti sa inoti.

pentru noul an mi-am propus:

sa nu ma mai trezesc asa de devreme
vara sa schiez si iarna sa stau la plaja
sa ma uit la mai putine filme proaste
sa citesc mai multe carti
sa fiu si mai bun
sa nu fiu mai rau